...azi am deschis fereastra spre tine
si cineva mi-a vopsit pomii cu verde,
de ce, nu stiu, ma-ntreb... pomii mei
erau dintotdeauna inchisi, undeva
intre maro si negru, iar acum sunt verzi,
ca sa vezi... ce situatie stupida,
de legat si dezlegat...
Oi fi eu de vina sau poate tu, ca m-ai lasat sa ma joc cu sabia aia ce-am gasit-o in gradina lui
mama, mai tii minte, nu?
Ei bine, eu vreau acum sa-ti reprosez nimic, dar simt ca ma pierd undeva intre tine si timp, pe tine
te mai inteleg, dar timpul, nu mai vrea sa m-asculte deloc si cred acum, de fapt stiu sigur, ca el
mi-a vopsit pomii... oricum peste o luna o sa-mi cumpar altii, la fel de negri ca cei dintai,
si-atunci sunt absolut convins, ca timpul va fi la fel de generos si bun cu mine...
asa ca freastra asta, va ramane ceva vreme inchisa... doar este tïmp...
