Mi-e dor de tine,
Stiu ca esti departe,
Desi n-avem aceeasi mama,
Sti ca-mi esti ca un frate.
Ai vrut sa pleci de-aici, sa-ti fie mai bine, sa reusesti,
Sa ai tot ce-ai visat, departe de-acest Bucuresti,
Pe care, il iubeai si-acum nu-l mai iubesti,
Ca ti-a adus numai necazuri, nicidecum ce-ti doresti.
Ma uit, la scrisorile ce le-ai trimis acasa
Si vad in ele doar tristetea, ce pe umeri te-apasa,
Unde-i fericirea care-o cautai in alta parte?
Unde-i implinirea ce-o cauti acolo departe?
Unde-i libertatea ce-o spera, mintea ta credula?
Cand vad ca scrisorile astea sunt scrise dintr-o celula.
Si doare frate, c-am scris cu lacrimi printre randuri,
Sper ca piesa asta sa te puna bine pe ganduri.
Locu tau nu-i acolo,
E aici, langa cei ca mine,
C-ai fost si tu un copil ce visa sa-i fie mai bine.
Timpu trece greu, dar nu mai e mult si esti acasa,
Nicaieri nu-i ca aici, viata e totusi frumoasa.
Te-asteapta, parinti tai cu sufletu la gura
Si fratele tau pe care lumea-l striga "Arssura".
Te-asteapta, studioul sa mai tragem niste piese,
Te-asteapta cei ce vor din versurile tale sa-nvete.
Sti ca iubim amandoi la fel de mult muzica,
La fel de mult cum sti ca nu putem trai fara ea.
Mi-e dor de clipele-n care, o ardeam aiurea pe strazi,
Fara bani, fara o tinta anume, fara brigazi.
Chestii simple, care conteaz-atat de mult,
Ca noptile ce le pierdeam vorbind, sau cantand.
Lumea asta-i nebuna si nu toti au inteles,
Ca o parte din noi, se afla in fiecare vers.
Abia astept sa te intorci, sa ne revedem cu bine,
Asa cum foile astea asteapta, sa le umpli cu tïne.
