nu mai plange
e greu cand pierzi, cand te simti ranit si doare
cand nu simti parfumul florilor pierdut intre petale
e greu cand timpul nu-ti ajunge, cand repede trece
dar si mai greu cand trece-ncet ca uneori e crud si rece
te arde in interior cand esti fortat sa ucizi vise
cand simti ca nai putere, si-n lumea ta nu sunt permise
si-mi pare rau, cand vad ca nu ai timp si alergi grabit
pe drumul care duce, spre nicaieri sau infinit
pavat cu semne de intrebare, durere lacrimi soapte
cuvinte ce ranesc, iluzii vise fapte
tristete fericire, nepasare ura iubire
sperante ce-ti incalzesc sufletul, ca o dulce amintire
nopti nedormite, cand luna trist te lumineaza
si razele ei reci, in decor trist te picteaza
cand dai viata gandului, se inalta mai presus de cuget
si frica te strapunge, fara sa scoti un sunet
ref :
te rog nu mai plange ma distrugi din interior
amintesti ca totul trece, ca totu-i trecator
ca dupa intuneric si lacrimi te asteapta culoare
si dupa ploi te asteapta raze de soare
te vad cu lacrimi fierbinti, incercand sa ma minti
ca nai nimic da tu uiti, ca eu stiu exact ce simti
cu mainile reci si privirea de gheata ma-sculti
cuvintele mele te invata cum sa privesti in fata
iti invelesc sufletul in pace si caldura
iti pun speranta-n mana cand realitatea-i dura
cand lumea gresit te-ndruma, eu iti arat calea mai buna
si te protejez de ura cand lumea-i nemiloasa, cruda
cand apar prea multe intrebari si nu prea sunt raspunsuri
si stai treaz notpti intregi privind tristele apusuri
cand sti ca poti sa schimbi ceva dar parca nu mai poti
si induri atatea certuri nopti pierdute fara rost
simti o senzatie ciudata-n tine si uiti ca totu-i trecator
si iti plangi singur de mila in al amintirilor decor
cand singuratatea iti tine de urat parca doare
de aia o sa stau cu tine, sub urmatorul rasarït de soare
