M-asculti, vezi oameni multi,
Si unii vor sa fie rupti, in timp ce altii vor sa rupa,
Pierduti, cantam doar pentru surzi,
Incep sa cred ca nu exista munti, doar un efect de lupa,
Zambetu-i un camp de lupta, si-ajungi sa zici
"Cafeaua-i mai amara dupa".
Ne-am ratacit pe alta ruta,
Si trandafirii putrezesc in apa adanca,
Si spini ne cresc prin piele inca,
Ardem din temelii tot ce simtim, din frica,
Si orice mana-ntinsa se sparge cand o strangi,
De parca ar fi de sticla.
Rece, lumea face din frica lege,
Arunca cu noroi in tot ce nu-ntelege,
Rasare un uragan cand ai sadit furtuna,
Rasare ura cand ai sadit minciuna,
Incet ne pierdem urma, pierduti prin multe,
Vorbim intruna, dar cine sa asculte?
Cusute, coduri de bare-n suflete sufoca sute,
Tacute, trecute in priviri in viata,
Relatii ne-ncepute, ce-am fi putut sa fim
Nu stim, ca viitoru-i putred,
Masina de simtit naste emotii programate,
Stam conectati la aparate, exact ca ruggerul german,
Copilul asta blond zambeste gloante ricosate, prea des si fals
Ne apelam cu "frate", frate, vrei sa fiu sincer,
Da' nu studia adevaru-n spate, simtind numai jumate',
Iubim culorile doar daca nu-s amestecate,
Imbratisarile sunt decadente toate,
As vrea sa simti ce simt, macar o noapte,
Vezi, cand gasesc singuratate, revin la felinarele mele cïudate...
