Era odata un Brenel,
Cu capul mic si foarte chel!
Chel, chel, chel...
Intr-o seara am scapat de la drogati,
Ca aia erau cam fumati, fumati
Si tot timpul ma duc, ma duceam ca ma bateau.
Tot timpul ma duceam si ma bateau
Si funda rosie imi puneau
Si Brenel Breniuc ma stigau
Dar tot timpul eu m-am razbunat pe ei
Si atunci intra Calugarita, si-mi zice:
Brenel, de ce esti asa chel?
Cu capul tau cel mic, ca poti ds faci mai mult de atat, da, da!
Ba, esti un nimic!
Si atunci am iesit pe usa, afara
Ca doar nu de pe geam, sau de pe moara
Ca nu mai am ce rima sa pun la moara!
Sa moara mama de aici, ca ma duc cu pluta
Si ma intorc cu sorcova,
De la balamuc
Ca ma duc la una acasa, si ii spun
Deschide, ca e iubitul ei
Iubitul ei, care ii zice iubita
Si atunci, ea dechide usa si o violez!
O, ce mai noapte!
Imi e si greu sa realizez!
O, Brenel, vai ce-ai patit!
Bai copile, tu nu stii ca esti prost?
Ba copile, tu esti gay
Dar nu-i pasa nici ei,
Brenel Breniuc!
Nu mai stiu ce rima sa zic,
Si m-am dus la tata-floare acasa!
Ca sa iau si am luat imediat o masa
Iar apoi m-am dus cu Mercedess-ul furat
La un mos batut de un lup!
Brenel, e vai de viata ta!
Bai copile, e vai de viata ta!
Vai de vïata ta!
