Cam cât de singur poþi fi, înconjurat de atât de mulþi
Te îndeamnã sã asculþi, totuºi atât de muþi
Cu un zâmbet mut munþi, sunt crunt încrunt frunþi, sunt crud sunt surd n-aud ce zic cãrunþi
Antisocial poate de societate în travaliu înconjurat de proºti, vreau doar sã ies din acvariu
Vreau mamei salariu, sã nu-ºi mai batã joc de ea
ªi o turmã de hingheri, dupã orice fiu de cãþea
ºtia ca mine sfârºesc în bodegi sau spitale
Când realizeazã ca nu-i spirit sã-þi tinã de foame
Pã cate doamne ºtiu, doamnele tot pustiu
ªi vãd tot mai des coarnele agitate cã-s încã viu
Doamne, credeam în (trãieºte clipa), mai cred ºi acum
ªi nu-i bun cã orice plãcere implicã bere si fum
ªi oricum e aproape de te un sfârºit de drum
Poet nebun compun sã asculþi, la costum si postum
REFREN
Am ajuns sã pot privii absolut tot cu degajare
Închis în lumea mea, ca instinct de conservare
Corigent la purtarea, cã tre' sã meriþi stima
Cu cât cãlcam mai mult pe bec, înþelegeam lumina
Posteritãþii las acest glas, ca de nãluci
Pe mâini murdar de nuci, copil cu gãuri în papuci
Soarta e cum þi-o faci, doar dacã nu þi-o fac alþii
Fraþii þi-s fraþi, pânã dau de tentaþii
Beau pânã fac palpitaþii, provoc altercaþii
Proroc aproape mort, prevãd potop peste alte naþii
Suntem barbari, vino cu flori la întâlnire
Cumparã-þi tot din mol, stai în acelaºi timp în 3 vile
3 zile în pielea unui om de rang mediu
E deajuns sã te conving, cã nu existã remediu
E simplu când orizontu þi-e la câþiva metrii distanþã
ªi greu în ultima instanþã când iese tot la suprafaþã
REFREN
Astai sfârºit de ciclu cand zbierei aud ºoapte
Astept tricu cu ??? logan sau q7
Bag rachiu frate cã am zilele numãrate
ªi-s plin de pãcate mã rog sã-mi fie iertate
Poate
Înveþi din greºeli sau înveþi sã nu ceri
útia deºtepþi de azi, sunt doar proºtii de ieri
Nu-i rãu sã speri, rãu e sa fi orb si surd
ªi împraºti rãu, crezând cã astfel îþi faci þie scut
Da e doar castel de lut, prinþesele-s zdrenþe
ªi oricum ai privii unele chestii chiar nu-s coincidenþe
Pace pentru mamele singure damele sigure
ªi luminã cui lipseºte, sã nu mai trimitã migurile
Naiv, e cel ce înca se mai minuneazã de vremuri
Degeaba vrei în rai, dacã în faþa morþii tremuri
Zic tic tac, tic tac numai e mult si bïng bang
Eu-s înpãcat cu ce-am cântat º-am plecat...
BennY!
