E multa vreme de cand ploaia ne-a-ndragit
Din prima seara chiar in parc ne-a daruit
Atata i-a speriat pe toti cu stropii grei
Ca ne-a facut stapani pe parc si pe alei
Ce fericiti copacii uzi ii scuturam
Ca doi copii desculti prin ploaie alergam
Ploaia dansa impreuna cu noi
Se-nveselea cand radeam amandoi
Poaia vedea cum cuvintele mari le-ocolim
Doar pe fete citea cat de mult ne iubim
Ploaia glumea lunecand printre noi
Poaia visa cand taceam amandoi
Si ne soptea ca nimic nu-i prea mult nici prea greu
Daca vrem dragostea sa dureze mereu
In ziua cand din nimicuri ne-am certat
A fost o clipa cand iubirea ne-am uitat
Si pentru-o vorba drumul ni s-a despartit
Dar ploaia calda ne-o oprit si dojenit
Stropii grabiti urmele pasilor stergeau
De bucurie ochii umezi suradeau...
Ploaïa dansa...
