Teren de joaca-n fata fermecat...
P-un cer frumos, albastru-imaculat.
Plutind, un vultur maiestos surade
Dar plange inauntru fiinda vede
Cum jos, lipsiti de libertate si de toate
O mana de nefericiti la randul lor ar plange
Cand un razboi absurd suflete frange,
Creaza animale, monstrii s-alti nebuni
Inlocuieste spiritele calde cu hoarde de pagani,
Transforma ce-am primit, un paradis teluric
Facandu-l prin pacat o simpla sfera de carbuni.
Inconstienti, de rau ghidati din umbra,
Treptat acaparatii de propriul intuneric
Prin soaptele perfide demonic aruncate
De diavolul ce rade, exact ca un nemernic
Vazand turma de oi cu suflete secate,
S-acei ciobani misei, care, cu o fata mandra
Indreapta fïx pe hau apropae-ntreaga turma.
