Neiculita, floare dulce,
Unde te-as gasi, te-as smulge!
Si te-as rasadi-n gradina,
Si te-as secera cu mila!
Mi te-as face snop in prag,
Ca sa te privesc cu drag!
Si te-as macina marunt
La o moara de argint!
Si te-as cerne prin sprancene,
Si te-as framanta-n inele!
Te-as pastra-n inima mea,
Doar asa s-o 'stampara!
Ca iubitul de furat,
Ca painea de cumparat:
O ciupesti pan'-o sfarsesti
Si satul tot nu mai esti!
Cine-i om si se pricepe
Stie dorul cand incepe!
Vara din campul cu flori,
Seara pe la sezatori!
Unde calci, urma nu faci,
Unde sezi, nu te mai vezi!
Cine-i om atunci, iubeste,
Ca nu se mai dovedeste!
Dragostile cele mari
Ies in drum, parca-s talhari!
Cine-i om atunci, iubeste
Ca nu se maï dovedeste!
