Maria mi-a luat ochii, mi-a dat altii in schimb
perceptia mi-o schimb pe loc si prin oras ma plimb
receptia e limpede, aud copaci gandind
cum de-a fi minti limpede si am trai sadind
mai departe trec zambind din coltul gurii
la miracol naturii, spre oracolul din Delfi
purced sa caut cheia invataturii, e sensi
si limita-i mai sus de cerul gurii
tensiuni si injurii le las in urma, cu fiecare pas
sunt atras spre aureola si nu mai am nevoie de busola,
un spectator plutind intro gondola.
Trecatorii vor in barca mea si ma implora, ii las
dau frau unei idei ce zboara intro ora
un glas, o voce calatoare, un cantec sa capteze oare
cascada de ganduri, sinapse intamplatoare.
si tot ce mi-a iesit in drum, in mica mea plimbare
Eu incerc sa ies din cerc cu glasul
si daca nu ma lasa, le rup compasul.
fac pasii mari sa trec peste tot
si cand e greu sa-mi fie lesne mi-aprind un foc
Maria mi-a luat ochii, mi-a dat altii in schimb
mi-a aratat ce, cum si cand sa simt
si si-a oprit un pic din timpul meu
ma ajuta de mi-e greu
eu insist ca-i chiar asa, altii ar zice e-un cliseu.
de-si baga coada ajung sa se-nteleaga un musulman si-un evreu,
asa-i ca-i tot ce ti-ai dorit mereu?
mai des sau la sfarsit de saptamana
plec catre luna, cateva dati pe luna
sa-i umplu golul care-l are in semiluna
mai calm n-am fost vreodata, zici ca-s ochiul din furtuna
dispare orice grija,
conflictele interioare se sfarsesc printro remiza.
calatoresc de la baliza la baliza
car cu mine doar ce-i important intr-o valiza
si-am ca deviza:
Existenta pe Pamant necesita o temeinica analiza.
Ea te fermeca oricand, dar parca-i altfel de seara
primavara, la inceput de vara, in camera inchisa, aprinsa
e lampa mea cu ceara, nu incape indoiala
o melodie bine-aleasa-i esentiala,
elemente necesare in atmosfera ideala.
Eu incerc sa ies din cerc cu glasul
si daca nu ma lasa, le rup compasul.
fac pasii mari sa trec peste tot
si cand e greu sa-mi fie lesne mi-aprïnd un foc
