copil naiv,ce vrei acum...
esti in faptura plin de lacrimi
ai sperat un drum mai bun
dar zadarnic cazi in patimi.
candva zambeai fara sa stii
i-aveai pe toti cei dragi aproape
credeai in lumea celui bun
si cu avant sareai departe
acum esti copt pe dinafara
si rumenit pe dinauntru
speranta ta tinde sa piara
si te scufunzi in tot adancul
strainatatea este grea
iar nimic precum stiai
iti pare lume-adesea rea
si sufletul ti-i plin de scai
speranta insa nu ti-o pierde,
ia si ridica-ti fruntea sus
caci cei dragi in tine vor crede
si te vor iubi nespus.
vei creste-n cuget si-n simtiri
vei suferi din rautate,
te vei ascunde-ntre amintiri
pentru a le fi aproape.
insa apoi vei izbuti,
sa ineci incet amarul,
vei crede-n cei ce te-or iubi
si vei atince atunci hotarul.
<pentru copilul din mïne>>
