Incep scrisoarea asta intr-un tarziu, simt ca numai am timp, simt creierul cum cedeaza, si inima..ce
tare vibreaza.
As vrea sa cred ca viseaza, ca se simte bine dar sincer nustiu daca mai apuca ziua de maine, prea
multe vise ce par rupte din realitate, prea multe chestii ciudate, sperante de prea mult timp
abandonate, prea multe promisiuni uitate, si calea cea buna, e una din toate.
Sunt prea multe personae amintite in textele mele chiar nustiu de ce fac asta cand stiu ca nu exist
pentru ele, simt cum raman fara putere, simt cum spatele ma lasa.Abea pot sa ma ridic din pat, sa
stau pe scaun la masa, si astia se intreaba, de ce n-am iesit atata timp din casa, de ce sunt tot
mai slab si mai palid la fata, da astia nustiu ca boala asta ma seaca de viata…
Si am cautat intr-un timp remediu, credeam ca il voi gasi, am cautat ce am cautat, da am renuntat a
doua zi.
Se spune ca speranta moare ultima, doar daca crezi, si daca te joci cu dragostea de fiecare data,
pierzi.
Tactu spune ca n-ai voie cu aia ca esti mic si poti sa ai totul dar cu tn jos cand pleci nu iei
nimic.
Sunt constient ca daca ar fi sa mor nu o sa'mi duca nimeni nici un dor.Chiar se vor bucura cativa ca
am iesit cumva din viata lor unii dintre ei m-au sters chiar si din amintiri si am trait destule,
deci ma multumesc doar cu dezamagiri.
Si'mi aduc si acum aminte cum am inceput, cu banalitati puse pe foaie, si cu texte de inceput.
Parea ca m-am pierdut in ganduri desarte, plin de sperante moarte si de vise spulberate.
De persoanele uitate ce le rostesc si acum numele in soapte, si am avut mai multe nopti nedormite nu
doar o noapte, si speram ca intr-o zi o sa mi'se indeplineasca dorintele toate.
M-am jucat involuntar cu dragostea si acum nu'mi pare rau ca dimineata se trezeste alta'n patul meu
Optimis am fost mereu, am mers mereu pe drumul meu, chiar daca uneori mi-a fost groaznic de greu.
Si atunci cand o sa ma vedeti zambind o sa va para rau
Ca am inceput sa uit personae importante, ce si-au jucat de mult rolul in filmul meu (Actiune) am
uitat si de bagabontii mei de pe strada, stiu si ei unde stau daca vor sa ma vada chiar si
persoanele dragi au devenit intre timp, straini,
Nu pot sa ma bazez pe ei, mai multa incredere am in vecini.Mi-am facut un million de prieteni pe
net, si pe cei adevarati i-am uitat intr-o bere la pet, ca mi-a fost bine uneori dar niciodata
indeajuns si am iubit cateva fete pe ascuns, dar nicïodata nu le-am spus.
