Esti tu cel care are ochii negri stralucinzi
cel care face-n depozitul de vieti dreptate,
si plange pentru suflete ce ajung la Dumnezeu
esti tu cel ce desparte ape
Ai fost un inger in fericire si-ai decazut
un razvratit in bratele regelui Bine
din argintul cerului in umbra ai cazut
si-n moarte suflete ai luat cu tine
Acum si tu esti rege in tinutul mortii
si arzi urmasi ai mancatorului de mere
te regasesti in paznicul din fata portii
ce-n clinchetele lumii a adus tacere
Esti tu cel care are coarne incovoiate
si-n arsita ai ultimul cuvant
te joci cu soarta lumii si visele spurcate
esti tu ce naste haos in inimi pe pamant
Te ascunzi in universul unui triunghi de ura
ca sa-ti ascuti taisul si nepatrunsul fler
plangand iti faci curaj la coaja marului nepura
sa poti musca si tu marite Lucïfer!
