Credeam, crede-ma, in orice zambet,
Fugeam de tot sperand sa fug de orice urlet,
Ajunge, nu mai crede, nu e dulce, chiar daca privirea ei cu ea aduce.
Si-ti trece prin minte cand dupa tine plange si spune ca lacrimile sunt de sange.
Se duce in pat, mintea ei se intoarce in timp, dupa tine fuge , printre buze spune,
Iar te simt, nu mint, nu crede, minte, nepasarea ta o face sa crede ca simte,
Sunt doar simple cuvinte, nu te lasa dus de val, spune-i ca viata merge inainte.
Tine minte ca lacrima de adevar e rece, la fel ca si timpul care greu mai trece
Si-mi trece prin cap un fin adevar si minciuna, ea, eu, el, tu, noi si o viata impreuna.
Ref x2 :
Si-mi zic, as vrea sa ii spun ceva "Da, nu e vina ta, tot ce se intampla e sortit sa fie asa", cu
sau fara ea.
Te vad plangand dar nu stii de ce plangi,
Nu te doare, dar totusi pe mine in brate ma strangi,
Te ridici si lumina-ncet o stingi, ma ridic, vrand sa te las sa dormi, dar tu in pat ma impingi,
Imi zici ca ti-ai adus aminte si ca vrei sa stam impreuna, e doar un moment de melancolie,
Ca un strat de bruma trecator si au trecut multe luni din acel moment.
M-ai sunat dar eu la tine nu am fost atent,
Acum ceea ce exprim eu in rime, tu exprimi in lacrimi varsate,
Asculti o melodie si te lasi usor pe spate, in acelasi pat plin de pacate.
Pe de alta parte, uneori mi-ai fost inger si am ascultat,
Dar atele s-au rupt, scuturi s-au lasat si de acum incolo cand pe obrazul rece va cadea acel ceva,
Vreau sa stii ca aia e lacrima de adevar care trebuia sa cada atunci candva (atunci candva)
Ref x2 :
Si-mi zic, as vrea sa ii spun ceva "Da, nu e vina ta, tot ce se intampla e sortit sa fie asa", cu
sau fara ea.
Impins de ura am cedat si s-a-ntamplat ca de cele mai multe ori sa fiu eu cel vinovat,
Am incercat sa fac ceva ce am crezut ca e bine, eu am crezut in tine insa nu a fost ca'n filme,
Am gresit si stiu ca sunt un simplu calator in concursul numit "viata", care-i fara-nvingator
Si cand mor vreau sa-mi scrie pe mormant "N-am cedat, n-am fost las, n-am fost drac, dar nici sfant"
Si cand cant un singur gand imi trece prin minte : "Oare cineva o sa auda aceste cuvinte"
Si impacat cu mine, singur, scriu sa-nnec foaia cu versuri, pana nu e prea tarziu.
Imi recunosc vina, insa nu cedez si vezi, speranta moare ultima, doar atunci cand crezi,
Caci lacrima de pe obrazul meu e inca vie nu plec nici de-al dracu, ce-o fi sa fie.
Ref x2 :
Si-mi zic, as vrea sa ii spun ceva "Da, nu e vina ta, tot ce se intampla e sortit sa fïe asa", cu
sau fara ea.
