Strofa 1
Cu ochii-n becu stins
Privesc la ce vedeam odata
Intr-o lume ce de mult
Parca s-a lasat uitata
Alerg singur printre amintiri
De ce te miri?
Cand ma vezi ca nu ma vad
Si ma regasesc doar in priviri
Am ochii tulburi, privirea-n jos
Si ma intreb de ce ma intreb
Prea multe lucruri fara rost
Am noptii in spate
Si zile in fata
As putea sa am si-o viata
Dar prefer sa ma fac varza
Cu toate astea ma simt perfect
Precum un antidot utilizat dar fara efect
Si zile-mi trec si nopti mai vin
Si desi sunt fericit
Parca incep sa ma deprim
Si ma enervez si ma deprim
Si ma descarc da' nu-mi revin
Si ma privesc dar nu ma vad
Cu ochii plini de lacrimi rad
Si n-am putut dar as fi vrut
Vreau sa vorbesc dar raman mut
Nu vreau nimic din ce-am avut
N-am viitor dar am trecut
Cand unii plang fara lacrimi
Altii doar in gand mai rad
Si se fac ca nu mai vad timpul
Pe langa ei trecand
Cu ochi-n ceas mereu
Detestand orice minut trecut
Vad c-au dormit continuu
Dar n-au mai visat de mult
Zece mii de ganduri intr-un gram de fericire
Poti trai intens o clipa
Si sa mori o vesnicie
Poti s-o iei pe scurtaturi
Cand crezi ca viata e prea lunga
Poti sa te nasti in timp de-o ora
Si sa mori intr-o secunda
Refren x 2:
Mi-am tras norocul la sorti
Nu mi-a picat ce ghinion
Ca n-am putut sa-i dau spaga
S-am norocul tuturor
Si d-aia mor ca nu pot
Sa traiesc asa cum imi e voia
Si nu stiu sigur daca am dat sau nu
In paranoia.
Strofa 2
Orice pact din start tradat
De-un adevar denaturat
Plecat din cap si nu din suflet
Te face doar pe loc uitat
Si vrei sa pleci nu poti sa mergi
Si te prefaci ca nu intelegi
Ca ti-ai scris singur pana acum
Tot ce de acum incerci sa stergi
Si ai spus multe intr-un sfarsit
Insa putini te-au auzit
Dar mai putini au inteles
Orice inceput e un sfarsit
Al tau, al lor, a tot ce-a fost
Si multe lucruri fara rost
Tin acum capul de afis
Dintr-un trecut victorios
Mereu adesea uneori
Cauti desert gasesti comori
Dezamagit ca esti fericit
Cu prea putin dintr-un nimic
Ai vrea sa poti sa vrei mai mult
Puteai sa stii dar n-ai stiut
Acum alergi da' stand pe loc
Ce ghinion ca ai noroc
Sa n-ai noroc de oameni buni
Si sa renunti cand inca induri
Sa te rogi cand inca injuri
Muncesti corect dar inca furi
Dormi inconstient
Esti un intreg doar din franturi
Si te trezesti ca iti tarasti gandurile
Printre taraturi
D-aia urasti ziua de maine
Dar te bucuri ca-i azi
Intr-un final sperand sa urci
Te multumesti numai sa cazi
Si iti arzi sperante,vise
Panicat ruland ceva
Cu gandul disperat c-ai vrea
Sa te trezesti altcineva
Refren x 2:
Mi-am tras norocul la sorti
Nu mia picat ce ghinion
Ca n-am putut sa-i dau spaga
S-am norocul tuturor
Si d-aia mor ca nu pot
Sa traiesc asa cum imi e voia
Si nu stiu sigur daca am dat sau nu
In paranoia.
Strofa 3:
Vreau sa ma impac cu gandul
Caci m-am pus rau cu celelalte
Nu prin fapte sau prin vorbe
Ci prin zambete desarte
Caci mai departe-i mai aprope
De ceea ce vedem cat mai departe
Si din viata nastem moarte
Cand unirea ne desparte
Cand te distrezi plictisit
Agonisesti ce-ai irosit
Folosesti fara folos
Orice chiar daca n-ai nimic
Si vrei sa mori dar crezi
Ca-i prea putin sa uiti de suferinta
Nu poti sa faci recurs
Cand viata iti dicteaza o sentinta
Poti sa-ti iei gandul de la ganduri
Sa te apuci sa f**i in randuri
Sa faci praf mii de idei
Sa-i dezgropi pe cei din scanduri
Sa-i ridici pe cei de jos
Sa nu mai fi cum ai mai fost
Sa-ti cauti un rost in viata
Doar ca sa vezi ca nare rost
Refren x 2:
Mi-am tras norocul la sorti
Nu mi-a picat ce ghinion
Ca n-am putut sa-i dau spaga
S-am norocul tuturor
Si daia mor ca nu pot
Sa traiesc asa cum imi e voia
Si nu stiu sigur daca am dat sau nu
In paranoïa...
