Idila astrala
Un concert nocturn,
Lumina lumanarilor imi sopteste pe unde sa merg,
Hipnoza stelelor ingramadite ca ghid,
Cand pasesc pe aceasta poteca a noptii.
Broderia stelelor
Ma dezgoleste de sentimentele pentru acest Pamant,
Trimite-mi salvarea ta pentru a-mi vindeca cicatricile
Si lasa aceasta goliciune sa imi fie renasterea
Macrocosmosul si-a revarsat puterile in mine
Si sperantele acestei lumi pe care acum trebuie sa o parasesc…
Dorinta noptii pe care ti-am trimis-o cu secole in urma
A fost auzita de cei ce traiesc in durere.
Deapartarea patului nostru nuptial
Asteapta ca eu sa mor,
Praf al galaxiilor, ia-mi mana,
Condu-ma spre taramul iubitului meu.
“De aceasta dorinta fierbinte pentru atingerea,
De acest ocean amar de ura si suferinta,
De aceasta singuratate avem nevoie
Pentru a fi cine sunt.
Oceanele sunt la fel de singure ca mine,
Cineva sa imi ia acest dar,
Niciun destin pentru o bestie,
Dar eu continui sa te iubesc, pentru totdeauna!
Vino spre mine,
Elibereaza-ma de tine
Si de toate zilele petrecute pe Pamant.”
Nu sunt ultime cuvinte de spus,
Doar amintirile raman,
Un adio, apoi drumul meu continua mereu inaïnte!