privesc in gol,ca un portar ratat,
scriu ca pe papirus,gata s'apar din senin ca un virus netratat,
in stare sa n'am de fapt nicio stare de agregare,
cand unii va dati solizi,da sunteti doar lichide ce se infiltreaza'n mare,
n'am niciun regret,daca e sa ma'nnec,ma'nnec
daca vreau sa gasesc un strop de caldura la lumina de bec,
sunt timbru sec,intrat fortat pe usile lor,
ii infectez chiar daca'si poarta manusile,mor,
gata sa ma'nchid,singur,c'am desenat gratii,
vazand ca raul e static,n'o sa ma prefac ca sa'ti par simpatic,
vad salturi de la,prostie la retardare,
nimeni nu'i perfect,da perfectiunea nu se'atinge prin poluare,
tusesc,te rog nu'mi mai da sa respir otrava,pe tava,
situatia'i grava,ma bat cu mine si ma lovesc zdravan,
ca'ncep sa urasc,sentimentu' de ura,
fac un pas pe sosea,unu pe bordura,
navighez pe ape tulburi,
pana bordu' ramane singur,
ca eu mi'am dat seama ca nu mai am destule cunostinte de navigatie,incat sa fug,
totusi ma opresc din statie'n statie,cu gandu' ca tre' sa scap,de mult ajuns la nivelul de
saturatie,
ma da' tu care tot vrei,sa ma'nveti ce'nseamna,sa n'ai teama,
te pierzi sub ochii mei in frica dupa prima palma,
am in sange batalia calma,
o dirijez,o orientez spre minti obisnuite,sa tot puna cacatu' in rama,
la toate astea caut solutii,da nu exista,
vad atatea pe'aici,inchid in mine un suflet de fantoma trista,
pe lista ar fi multi,pentru un calau salbatic,iesit din minti,
ce vrea sa'i secere pe cei ce'si tot pun fete false de sfinti,
cand printre dinti se citeste adevaru',nu te mai speli pe dinti,
nu ma lua cu fiule,am credinte,nam nevoie de asa-zisi parinti,
cu minti prefacute si lasitate bocesc,
adevaru',am in suflet putina falsïtate,le zambesc..
