Pitty:
Am ramas sa dau pentru oamenii mei care inca lupta,
Cei care au ramas pe front, chiar daca au avut mandria rupta.
Pentru cei care in fata mortii sunt in stare sa zambeasca,
Asta-i pentru toti, pe care sistemu' n-a fost in stare sa-i opreasca.
Mai beau o ceasca si o inchin pentru acei romani,
Care n-au uitat ca aici pe veci suntem stapani.
Care n-au uitat ce-nseamna sa ai un caracter,
Dau pentru oamenii care lupta pentru pace-n orice fel.
Astea-s vorbele mele din suflet, pe care le scriu cu inima.
Ca e singura terapie folosita pentru a ma anima.
E muzica, singura arma uneori in acest joc,
In care nici un procent nu face parte din noroc.
E ca un puzzle cu cateva piese care lipsesc
Si cu multi sahisti care doar se prefac ca gandesc.
Asta merge din suflet pentru suflete curate,
Pentru multe pacate care ar trebui sa fie iertate.
Crocel:
Apa daca e prea pura, nu prea are pesti
Deci tre sa te feresti, tre sa te feresti. x2
Si pana atunci crede in ceva superior din tine
Sau asteapta mult si bine clipa cand Mesia vine.
Dar viata este scurta, lasa legile si fa ce vrei,
Cand si biserica e inventata tot de ei. x2
Pitty:
Partea doua implica la fel de multa ratiune,
Cand tre sa stii ca unitatea-i cea care ridica o natiune;
Armonia sa exulte peste toate privirile crunte
Si-ar trebui s-apreciem toate chestiile marunte.
Toate fetele carunte, ar trebui sa-si schimbe fata,
Ar trebui sa fie in fata in batalia cu viata.
Si speranta tre nasca si sa creasca, nu sa moara,
Ca poate in ea se ascunde cea mai frumoasa comoara.
Poate trebuie sa credem intr-un Dumnezeu doar al nostru,
Ca oricat as incerca, la biserici nu vad rostu'.
Si costu' nu conteaza, cand tre sa platesti cu ani,
Ca timpul nu a insemnat niciodata numai banï.
