Ingerul meu pazitor mi-a zis ca nu m-a iubit niciodata
Si m-a lasat balta, ca si cum n-as fi existat vreodata.
Nu exista cuvinte, dar ura ia in mine incet amploare,
Cand vad toti oamenii care calca oamenii in picioare.
Si a durut si inca doare, dar trebuie sa merg inainte,
Trebuie sa fac la fiecare pas totul cu minte,
Stiu ca ma aflu printre tine, nu am prieteni doar dusmani
Si toti amicii mei m-ar vinde si pentru putini bani.
Pentru unii care mi-as fi dat viata, nu mai reprezint nimic
Si mereu m-au tratat doar ca pe un loz in plic,
Dar e timpu pentru schimbare, trebuie ca sa ma schimb,
Trebuie sa fiu indiferent si sa-mi bag p**a-n el de timp.
Trebuie sa mint ca adevarul doare rau, e foarte trist
Si cand il infrut ma simt ca cel mai mare mascohist.
Si-i foarte trist, dar nu pot stii cum unele persoane
Te lovesc fara sa le pese, cred ca au capetele goale!
Si vad inimi de plastic in care nu-i loc de sentimente,
Nu-i loc de dragoste, ci doar de gesturi violente,
Mii de persoane imprudente, care alearga dupa fantezii
Si isi baga in cap ce nu trebuie, doar mizerii si prostii.
Si tu stii ca te impiedici peste tot in lume de ele,
Te scuipa, te arunca-n namol si te lasa cu sechele.
Bestiile se hranesc cu a ta durere si sunt infometate,
Nu le pasa si nu au mila de strigatele indurerate.
Faptele rele le-au eclipsat de tot pe celelalte,
Lumea se duce in jos si majoritatea merg pe coate.
Frica nu te ajuta, te omoara, dar si curajul a murit,
A mai ramas speranta dar in final o sa-ti dea si ea cu flit.
Din oameni nu a mai ramas nimic, s-a dus dracu tot
Si simt ca nici sa scriu sa umplu coala nu mai pot.
Simt migrene, simt invidie si vad oameni cu probleme,
Pe care nu le rezolva niste ecuatii sau teoreme.
Pentru mine, pentru tine, pentru ei, lupta e moarta
Si a mai ramas sa ne bagam p**a-n ea de soarta.
Gata, nu mai pot, las pixu jos, nu mai am ce sa va zic,
Chiar daca nu sunt mare, acum ma simt cel mai mïc!
