[I]
Nu ma regasesc in lumea ce-am ales sa o traiesc,
Adorm adanc noaptea, iar dimineata ma trezesc in stres,
Cu acelasi chef de viata cu care am inceput-o,
Sunt lafel de aproape de reusita ca soarele de pluto.
Cu privirea-n gol ma gandesc ca am sufletul plin
De rani adanci ce-au fost tratate-n permanenta cu venin
Si cum veni vorba de suflet simti cum se naruie totul,
Promisiunile se duc la dracu, si-nveti sa nu mai pui botul,
Ca orice-ar spune, orice-ar face sa-ti fie tie bine,
Viata, e in mainile tale si totul depinde acum de tine,
Sa-ti faci un rost, o casa, o familie sa ai
Cand tot castigul tau se-ndreapta-acum la biletul de tramvai.
Si ca-i nedreapta viata nu mai trebuie s-o spui,
Te nasti copilul lor si-n cativa ani esti al nimanui.
Multi trateaza aceste aspecte probabil ca pe-o poveste
Dar pentru multi ca noi Dumnezeu nici nu mai este.
[REF:X2]
Cad in gol, nu-i nimeni sa ma prinda,
Vad de-asupra pe cer norii cum se plimba,
Mi-as fi dorit sa cred ca acolo undeva,
Intr-o zi poate ne vom revedea...
[II]
Nu ai idee prin cate-ncerc sa trec zilnic m-astept
Sa-mi primesc doza de incurajari ca pe-un picior in piept,
Si e nedrept sa-mi spui mereu ca-mi place sa exagerez,
Priveste-n jurul tau atunci, zi-mi; tu ce vezi?
Neinsemnati suntem cu totii pe-un pamant semnat de toti,
Pana o sa fie bine o sa fim cu totii morti.
Si crezi ca daca crezi in crez salvare o sa ai,
Nu te vei reincarna si nici nu vei ajunge in rai.
Alergam ani intregi sa facem avere asta ne e firea
Platim cu pret mai mare atunci cand pleaca fericirea,
Cu timpul toti uitam cu ce scop ne aflam aici
Uitam ca ideealul se transforma-n timp in piedici.
Inghesuiti de timp, restransi de spatiul publicitar
E ca si cum incerci sa duci musca la veterinar.
Ca un buchet de trandafiri spinosi in groapa aruncati
Va las mostenire piesa ... dar medidati ...
[REF:X4]
Cad in gol, nu-i nimeni sa ma prinda,
Vad de-asupra pe cer norii cum se plimba,
Mi-as fi dorit sa cred ca acolo undeva,
Intr-o zï poate ne vom revedea...