Un pumn primit, doare pe moment
Un suflet ranit, doare permanent
Libertatea nu are miros, desi e o floare
Caci constiinta o pulverizeaza cu parfum de inchisoare
Vreau sa-mi ucid constiinta ca pe un negru gand
Si s-o sfidez ca pe un refren ce nu vreau sa-l cant
Caci e doar un blestem, nicidecum un dar
Si-o alung langa refrenul abandonat in sertar
Scriu caiete intregi, desi nu mi-a placut cartea
Nu-mi las loc de buna ziua ca umblu doar noaptea
Vreau sa lovesc la nevoie, sa omor fara culpa
Sa nu ma opreasca frica de ce ma asteapta dupa
Furia cu care ma privesc in oglinda
Se rasfrange doar asupra oglinzi ce-mi umple pumnul de sange
Nevoia mea de libertate depaseste orice hotar
Gandirea nu reflecta menirea unui suflet de barbar
Ma limitez la lucruri lumesti, ma pis pe ele
Nu vreau doar mancare, bautura, si femele
Ma pis pe el de card, sa-l transform in bani lichizi
Si te tratez ca pe o curva, desi nu te vinzi
Ma urasti, deci te urasc, desi faci parte din mine
Sunt ca un detinut intr-o carcera ce ii apartine
Cand sunt doar eu cu tine imi transmiti credinta
De ce nu mori cand te ignor in mortii tai de constiinta
O floare oferita prin primire-i ofilita
Un fericit isi traieste nefericit, fericirea otravita
De ce iti dai toata silinta? Sa-ti semnezi singur sentinta
Sunt eu, constiinta ta, fara mine cuvinta ta s-ar limita
La stiinta altora, ai fi un animal feroce
Te surpinde ca avem aceeasi voce, sincer
De ce vrei sa ma ucizi, pentru ca-ti stiu secretele?
Crezi ca daca mor iti vor disparea regretele
Si ti le deconspir, fara sa respir
Ca respiri tu pentru mine
Eu sunt singura ce va muri odata cu tine
Deci n-am ce pierde, cand bei si fumezi verde
Ma ignori si mi-e sila, speri ca te-am parasit
Sau ca am murit, dar eu iti plang de mila
Cand te trezesti te doare, caci lacrima doare
O injuri pe cea pentru care aveai sentimente reale
Pozezi in cel ranit, scrii texte de jale
In realitate ti-ai batut joc de fata visurilor tale
Nu crezi in Dumnezeu ca el e doar al lor
Si doar in propriile filme, de parca ai fi regizor
Nu crezi in demoni, nu crezi in sfinti
Dar nu crezi nici in tine, pe mine nu ai cum sa ma minti
Ignoranta ta nu ma doboara, doar emana neputinta
Omenirea nu exista fara constiinta, asta mi-e menïrea
