Descriu in scris peisajul lui august tarziu
Ca un asfalt dilatat peste strazi pustiu.
M-am sinucis in zile de vis, fara sa stiu
Astept nopti reci de beci ca sa inviu.
Soarele apune, vantul zvanta asfaltul
Bufnite triste isi canta atacul.
Unde sar din pat speriat dimineata la 4
Cand tipete trezesc si lacul si parcul.
Unde-n pahar de tuica, se ciocneste coniacul
Unde naufragiezi in delir daca ai pierdut pacul.
Unde multi confunda heroina cu macu'
Si ca sa vada lumina le trebuie garoul si acu'.
Si cerul se intuneca, s-a pornit vant de toamna
Si cuiul fumega m-au coplesit nori de vama
Si ea imi spune ca ii e dor si i e teama
Si stele ii aluneca-n par, Doamne ce doamna.
Si tuna si toarna, par paltoane ude
Si cerul se zguduie tresar timpane surde.
Si ploaia spala pacate, dispar persoane crude
In oceanul minciunii la mal, picioare scunde.
Si s-ascunde (...) spune-mi unde
Si-o strig si m-aude si se aude cum rade.
Si ma priveste cu dispret timp de 10 secunde
Si o intreb unde am gresit, ea nu-mi raspunde.
Si frigul se asterne, pescarusii isi plang vara
Si misuna-n perne ganduri pustii seara.
Si cerne prin gene, fum cand stinge tigara
Si visuri eterne se topesc precum ceara.
Si bantuie strada, un aer ticsit
Si ratacesc cupluri intr-un parc ratacit
Si ma-ncalzesc raze cand toti s-au racit
Regasindu-ma in fraze intr-un roman plictisit.
Am scriu tarziu intr-un august ce miroase a tutun
Printre masini prafuite si norul de fum
Sunt inca debusolat, imi trebuie timp sa ma adun
2009 Bucuresti, aici termïn, ramas bun.
