Scufundat in depresii, cu gandul la mormant
Incerc sa scriu despre viitor, mi-l imaginez sperand
C-o sa mearga totul de la sine, scuip rime
Si-n scurt timp o sa ajung legenda vie
Dar speranta moare prima cand te privesc pe tine
Cum ma privesti cu sila, si crede-ma ca nu-i deloc bine
Daca ai fi ca mine te-ai sinucide de la atata stres
Dacã ai fi cu mine, te-as ucide fara nici un stres ca
Tu esti singurul obstacol care-mi sta in cale
Demonii imi spun in soapte sa te calc in picioare
Dar credinta ma impinge sa o las mai moale
Oricum nu prezint o posturã fizica impunatoare
Prefer sa trag de pix in loc sa trag de fiare
Eliberare spirituala cand pun pixul pe foaie
Sinapse neuronale solicitate la maxim, agitate zi si noapte
Mi-am iesit din stare, c***e
Ma fut in ele critici literare
Nu sta ca prostul, tu fa rost de dictionare ca
Rimele mele au sensuri complicate
Prea complicate pentru creiere subdezvoltate
E-o necesitate sa ai o mentalitate deschisa
Care sa genereze instinctiv o capacitate psihica
O abilitate atat de fina ca-i aproape divina
Ca sã intelegi partial macar viziunea transmisa
Prin intermediul unui microfon
Muzica e hrana pentru suflet, tu? Ai sufletul gol
Esti complet afon
Sunetul iti iasa pe gura la frecventa inalta
Noi nu te-auzim dar pana si cainii te latra
Nu fi surprins, reacþia e perfect normala
Avand in vedere cate tampenii poti sa scoti pe gura aia indopata la cat c***t ai mancat sau
la cata felatie ai luat ca sa te faci remarcat in lumea asta de c***t
Te oripilez cu limbajul meu necenzurat, nu-mi pasa
Am zero respect pentru devoratorii de speranta
Ti-o spun verde-n fata daca am boala pe tine
De fapt, ti-o spun in fatã ca verdele-l tin pentru mine
Sunt sincer, si totusi lumea nu-mi permite
Sa-mi exprim gandurile decat in rime ca
Ei vor sa auda numai vorbe fine
In fine, in mine n-ai sa vezi un strop de fericire
Sunt serios atat cat tine
Apoi devin caterincos si-mi bag p**a-n tine
Tine minte, Dumnezeu mi-e martor, nu am cum sa mint
Ce-am scris acum e doar o parte din ce simt
O parte din ce-am acumulat de mic
Copil timid, vesnic izolat in sine ca un emotiv tampit
Ca un depresiv, cu vise zdrobite
Ucise de p***e orbite de invidie
In fine, si tu te numeri printre tinte deci
Nu ai cum sã fugi, sunt cu un pas în fata ta
Te stiu de-o viata, iti cunosc psihologia
Si e în zadar sa te-ascunzi, sunt peste tot
Si mort sa fiu, te bantui noaptea inainte sa te culci
Da prietene, s-a intors roata, nu mai sunt o prada
Sunt un pradator nebun ce cauta sa razbune umilinta indurata
Dar nu prin forta bruta
Ci mai degraba printr-o demonstratie de maiestrie artistica si spirituala
Bag sufletul in cuptor si vi-l ofer dïrect pe tava
