Pe cand meditam

Ganduri peste ganduri –

toate vor ceva,

ma framanta parca-n

“puf” si “catifea”.



Eu-ri peste eu-ri –

ma ciupesc de nas,

la semnalul meu :

raman fara glas.



Inimi peste inimi –

o-ntregesc pe-a mea,

pe cand ne-om intoarce

iar, in sfera Ta.



Ceruri peste ceruri –

zboara pe pamant,

pregatesc altarul

pentru locul sfant.



Glasuri peste glasuri –

amutesc acum,

la semnalul Tau

se prefac in scrum.



Inimi dintre ceruri –

pe pamant se nasc,

sa aline dorul

de a fï Acas’ ...