O senzatie rece lasata din plin
De scrisorile tale neclare.
Parca intru in vis si apari din senin
Si mi-a duci tu sperante amare.
E tarziu, ma atingi cu sarutul de rand
Vrei sa pleci, cu atat mai bine!
Ai plecat…si raman condamnat la cuvant
Si invat sa traiesc fara tine!
Refren:
Iubito, nu sunt manechin,
Ma poti mangaia, e voie!
Si poate ca-ti sunt strain
Si tu esti din alta istorie,
In care sa ne iubim
O noapte – nimic nu este!
In clipe noi ne ragasim,
Rataciti intr-o trista poveste.
Tot mai pleci pas cu pas si oricum mai accept
Cu-n sarut sa inchei confidenta.
Ai plecat, dar fiinta din stanga in piept
Cu regrete iti strïga absenta!
2007
