Te cunosc, esti frunza de ceai, intr-o ceasca de cafea.
Te stiu, esti o boaba de mazare intr-un bec fara lumina.
Te amintesc, esti o bucata de fildes intr-o camera de copii.
Si te simt, esti o broboana coapta intr-un cires de langa un mar…
Nu te cunosc, esti un sambure intr-o ceasca de cafea
Nu te stiu, esti o bucata de streasina intr-o casa fara cuib la fereastra.
Nu te amintesc, esti o coaja de mar intr-un paner plin de cozi de cirese.
Si nu te simt, pentru ca nu ma atingi.
Te-as cunoaste, daca ai fi miros de ceai intr-o ceasca de cafea,
Te-as sti, daca ai fi un fum atunci cand m-ai inconjura
Te-as aminti, daca ai fi copil… atunci cand te vei juca
Te-as simti, daca te-ai sui in pom cu mine si am manca.
Te-am cunoscut, daca ai fost o camera goala.
Te-am stiut, daca ai fost un bec aprins.
Te-am amintit, daca te-ai jucat.
Te-am simtit, pentru ca tu m-ai stïns.
