Strofa I
Nici o lovitura nu doare mai tare
Decat aceea cand vezi ca un parinte-ti moare
Cand o raza de soare paleste ca o floare
Cand sufletu se stinge ramane fara suflare
De la o varsta vrageta scaldat in durere
Fara putere fara sange in artere
Am strans ura in mine, urasca acest pamant
Urasc viata...
De cand i-a pus tatalui piatra pe mormant
Urasc bogatiile pamantului si munca pentru ele
C-a distrus vieti si-a daramant schele
Am strans din dinti cand mi-am vazut tatal zacand in groapa
Am prin ura-n priviri si nimeni nu ma scapa
Sangele lui imi curge mie-n vene
Pregatit sa-nfrunt legiuni sa scap de hine
Ca am acelasi gene acelasi caracter
Maselele-n clestate...
Refren
Nici o lacrima nu intoarce timpul...
Nici un zambet nu incalzeste anotimpul
Nici o furtuna nu lasa amprente calde
Sufletul ca o frunza cade
Strofa II
Inca simt durere da-m invatat sa rezist
Iar cand sunt trist, sa nu uit ca inca exist
Sa ma descarc aici nu pe umaru cuiva
Ura e un sentiment ce poate distorsiona
Ce poate schimba caracatere, niciodata pe al meu
Desi sunt plin de ura am frica de Dumnezeu
As da timpul inapoi daca s-ar putea
Sa-l mai vad pe tata, macar o data-n fata mea
Ii simt prea mult lipsa si am momente grele
Cand nu stiu ce sa fac sa scap de ele
Da m-am retras aici, si stiu ca mi-e aproape
Ii simt prezenta in fiecare noapte
In fiecare zi sta in dreapta mea
Si imi da puterea sa am grija de mama
Sa fiu un luptator, un invingator
O sa ne intalnim si ma simt dator
Refren
Nici o lacrima nu intoarce timpul...
Nici un zambet nu incalzeste anotimpul
Nicï o furtuna nu lasa amprente calde
Sufletul ca o frunza cade
