Pana si singuratatea ce m-a imbratisat,
De asemenea lacrimile ascunse in ploaie
In momentul in care razele soarelui se scurg dincolo de plecare
Unde se repeta facandu-ma sa ametesc
Durerea injunghie cu raceala asa cum ingheata
Inca de cand respiratia se opreste pentru a ingheta
Fiind fara tine din nou, nu pot trai, nu pot scapa
Doar infricosat de songuratatea ce inaiteaza spre mine
Sarutul devine racoros in iluzia dilce
Transformand linistea albastra i coruptie
Pana sa refuz acel timp, te caut pe tine
Indreptand sabia in directia lunii
Pentru ca e in regula intr-o iluzie
Inchide ochii acum, merg laintalnire
Desertul negru...
Este complet schimbat...
Din nou nu il pot intelege, ar fi bine sa traiesc crezand in ceva?
Fiind fara tine din nou, nu pot traiDurerea injunghie cu raceala asa cum ingheata
Inca de cand respiratia se opreste pentru a ingheta
Ar fi bine sa pun in cuvinte cat de multa iubire pot?
Nu stiu, nu te pot vedea
Pe de alta parte, intelegand ca nu o pot recapata
Cu siguranta nu pot opri aceste gandiri
Sarutul devine racoros in dulcea iluzie
Transformand tacerea albastra in coruptie
Pana sa refuz acel timp, te astept pe tine
Indreptand sabia in directia luniï
