În lumea numelor strãine,
Mã simt, ºi eu, un strãinez,
Iau telefonul lângã mine
ºi n-am ce numãr sã formez.
Trãiesc, fãrã speranþã, drama
Cã neamul meu, acum, e frânt,
Mi-e dor de tata ºi de mama,
Dar nu au numãr, la mormânt.
Refren:
Pot sa fiu omul bun, fiul plin de virtuti
Tot n-am unde sa-i sun, pe parintii pierduti
Dupa cat mi-e de dor si la cum i-am iubit
Cred ca numarul lor este plus infinit
...
De convorbiri cu ei sunt gata
ºi în necunoscut mã zbat,
îi sun pe mama ºi pe tata,
Dar crucea sunã ocupat.
Au numere secrete parcã
ºi aparatul n-are ton,
Deodatã aflu ºi tresar cã
Nici moartea n-are telefon.
Refren
...
Mi-e dor de voi, pãrinþi din moarte,
Cu lacrimi bine vã cuvânt,
ºi uit cã aþi plecat departe
ºi n-aveþi roaming, sub pãmânt.
Formez un numãr, oarecare,
Întreb precipitat de voi,
Dar uit cã mort e cel ce moare
ºi nu mai vine înapoi.
Refren
...
ºi, vai, de-atâta timp încoace,
Vã chem ºi-n visuri, sã v-ascult,
Dar iarba pe morminte tace,
Cu numãr desfiinþat demult.
ºi, dacã o sã þinem minte,
Probabil, când o fi sã mor,
Am sã vã caut în morminte,
Pe-un numãr de interïor.
Refren x2