Am sesizat ca lumea se-mparte-n doua culori: alb si negru
iar daca ramai deoparte, celelalte vor face totul pentru a ramane peste tot si toate
asa ca strig: implica-te, schimba-te, conformeaza-te..
profita de situatie pentru a sterge aceasta linie dintre adevar si ceea ce exista de fapt
eu cel putin m-am saturat sa mai rabd, sunt mai atent, sa calc putin si-ncet
si-ncetez sa ma mai invart in cerc, incerc sa prevad ce altii nu reusesc sa vada
ce vara, multi au cazut in trecut si multi or sa mai cada
precum o prada iesita din adapostul sigurantei ce la umbra te pune
"alta lume, alte rauri pentru prostii care spera..."
si trebuie sa spere pentru ca asta ne este natura,
ca vom ajunge sa privim cu bunatate ura, vom fi capabili sa vedem lucrurile cu adevarat importante
motivati de experiente marcante menite sa ne trezeasca din aceasta falsa realitate
si sa privim cu seninatate ce nu exista, ce nu-i acolo pentru cei goi la suflet
si ma-ncumet sa umplu singur golul, sa-mi indeplinesc rolul cu care-am fost ursit
iar cu fiecare lucrur ca care-am fost lovit o sa ma razbun
doar am gandit cu scopul de-a reusi, de-=a evada,
de-a putea scapa de nervozitate, de frustrare, de prostie
ne preocupa aceasta arie terestra ca nici nu mai e mult
si vom fi doar o pictura rupestra a unor vremuri ce-au fost
asa ca schimb atitudinea cu orice cost pentru a putea face din viata un rost
mai mult decat faima si banii, mai degraba sperante si vise promise mie
daca cei multi o vor pe prima, zic fie
si voi ramane o vie fiinta moarta ce-nvie prin tot ce scrie in loc de-a tine sine
sunt pregatit de-a actiona da nu 'nainte de-a gandi, de-a astepta momentul oportun ce-arata calea x
2
"va las in valea acestei stinse plangeri, orice sfarsit isi afla un inceput...
ma duc eu primul, sunt mai priceput sa pun din vreme... seile pe ingeri"
exista cu siguranta schimb de vorbe-ntre doi oameni
ce stau fata-n fata da nu si-au vorbit niciodata pana acum
cu siguranta exista soapte in departare ce descriu tot ce unviversul are, ce ochii nu vad
si corpul nu simte, ce degete (...) nu pot arata pe foaie
sunt sigur de asta cum sunt sigur de faptu ca nu exista cifre doar pentru-a descrie conturi bancare
sau litere pentru-a numi lucruri efemere si banale, pentru-a hrani
lacomia starii materiale si desi stiu ca exista un gust mai amplu decat ce-am gustat eu,
sunt totusi dornic sa aflu chiar de exista durere mult mai mare decat ce-am simtit,
umilinta infinit mai mare decat cea la care am fost supus,
sunt poate norocos ca n-am cunoscut greata adusa de viata
dar imi place sa cred ca am dreptul sa vorbesc, sa privesc in mine pentru a trece pe foaie,
sa privesc in jurul meu printre sangete si ploaie
presimt ca batalia cea mai greu de castigat e cea cu tine insuti,
o batalie eterna dintre gand si fapta confuza
si-am fi (....) in soapta, de ce n-acceptam totul cum ne este servit pe tava
parca speriati de a pune intrebarea "de ce?"
multumiti cu afisarea unui zambet mereu rece
ce-aproba plata ce te fereste de repercusiuni
iti spun ca-mi pare bine ca hip hopu-i un protest ce supune aproape totul la un test
ce nu se multumeste cu raspunsuri fade, dar fara reforma
hip hopul vede ce este dincolo de noi, de cer si de cortina
poate de-aceea un vers bine gandit simti cum te clatina, te pune-n cumpana
in legatura cu fiecare obiect, cu fiecare aspect lipsit de prospect
te face sa-ti pui intrebari si poate asta-i cel mai greu...
sunt pregatit pentru-a actiona, dar nu 'nainte de-a gandi, de-a astepta momentul oportun ce-arata
calea
"va las in valea acestei stinse plangeri, orice sfarsit isi afla un inceput...
ma duc eu primul, sunt mai priceput sa pun din vreme... seile pe ingerï"
