Am urmarit pete de lumina pana m`au orbit
Pana palmele mi`au ajuns inclestate in falci, si asa cum de le`am trait
Vantul matinal zambind din mila, i`am zis nu am nevoie, si mi`ai spalat rusinea intr`o balta de
ploaie
Respirand aerul inchis in palatul meu de paie, fredonand doar note false , un refren ce timpul mi`l
adunase
Luate de pe strazi, intrate in casa, cartofii se simt in sange precum maduva in oase
Constiincios ca`n prima zi te`astept sa vi, si`astept umil, tinand boala`n sange precum jucariile in
bratele unui copil
Ma multumesc sa cred k totu`i o minciuna, ca viata`i doar un pas , portret magzalit de mana
Ca dincolo de acest caban` intesat cu ace, tu sapi adanc incet
Mai repede te rog, mintea incepe cu mine sa se joace!!
Iar eu stau treaz fredonand, asteptand sa spui ce bine mi`e acum
Pierd randul, Imi pierd si gandul, din nou acelasi rol
Traiesc precum un stilou de arama gol, ce zgarie in carne rau,
cand vad mintea`mi sta si doarme, ce intra ca un pumnal , il simt in corp, din nou
Sper ca inca sapi, eu o sa fredonez inca o data ,
si am sa fredonez, si`am sa fredonez cat pot, si`am sa fredonez, si`am sa fredonez cat pot... x2
Nu te speria cand cei din spate
Nu te prind cand strigai
Si m`am pripit ca intr`un diafilm
oftand, tu radeai
Si m`am pripit zile la rand , alergand
Si`acum ma simt, si`acum ma simt, Nu te speria!
De cand ma stiu parca am umblat cu privirea`n pamant, zilnic am aruncat pe jos pasi pierduti
Doar universul meu in care ma reecream, un trotoar murdar ca un nestiutor sperand, ramas cu pumnii
stransi
Numai puteam decat sa mai repet vre`o doua versuri obsesive in gand, si nu se stie cum
Si Doamne, vad si`acum fumul de tutun, din care s`au nascut povestile ce`am vrut sa vi le spun
Dar ce ciudat, e ca un.. ce va privea urat, si`avea si maini caci mi le`am pus pe piept ca pe un
scut
Si atunci am inceput sa las povesti despre copii ce cresc si ajung batrani ce numai stiu ce inseamna
te iubesc
Si sunt povesti ce plang, cu lacrima celor ce le traiesc, si daca tac le aud cum rup din sufeltele
rele
Caci pun in ganduri punctele, si sunt la fel de vi ca noi, eu uneori le aud pulsand cuvintele
Cerneala`mi curge precum sangele, fancandu`mi mainile, mizerii ce le`am scuipat azi noapte intr`un
cearsaf gemand in strofe
Si sufereau s`au sfasiat in strofe , tot odata invadandu`mi visele si stiu ca nu mai pot sa mint
acum
Nu ma mai lasa, prea greu m`apasa, trebuie sa merg cand o sa simt k am ajuns insfarsit acasa
Nu te speria cand cei din spate
Nu te prind cand strigai
Si m`am pripit ca intr`un diafilm
oftand, tu radeai
Si m`am pripit zile la rand , alergand
Si`acum ma simt, si`acum ma simt, Nu te sperïa!
