Cei ce m-au inteles macar putin
I-am putut numara pe degetele undei maini
Restul câni si spâni
Te voi intelege daca o sa ma amani
Esti un refugiu pe care-l vad
Cand nu vad nimic altceva
Caci iar gasesc cate un tertip
Sa te evit
Sa nu ridic ochii din mizerie
Amintirile mi le sterg cu o puzderie de greseli
Sa-mi para rau a ajuns un obicei
Cei ce ma iubesc si m-au iubit
I-am alungat cu vorbe grele
As vrea sa-mi derulez viata
So s-o restaurez cu divine vopsele
Sa cufund in tot ce ochii au visat
Sa respir parfumul fericirii
Fara a mai da atentie masurii iubirii
Sa-i oblojesc aripile ranite de ura ce-mi arde trupul
S-ascult cu atentie ce ma-nvata timpul
Ce-mi arata anotimpul
S-ascult o voce ce-mi vrea binele
Fa-ma sa inteleg o data pentru totdeauna
Ca fiecare pas gresit ma face tot mai strain de mine insumi
Ca prin clipe vandute ieftin
Nu fac decat sa-mi patez inima
Iar cine m-a privit sincer in ochi
Adu-mi-l mai aproape
Stiu ca ma cred prea tare
Stiu ca omul e decat un orb ce se indreapta spre mare
Si desi ii simte briza pe chip, stors de vlaga, pe plaja ii moare
Sunt prea multe lucruri care vin si trec la fel de repede
Si doare
Stiu ca orice cuvant duce la neintelesuri
Pentru o mie de drumuri, o mie de mersuri
O mie de versuri, o mie de chipuri
O mie de ganduri, un singur suflet
Si simt cum o iertare este ceruta
De o mie de pacate printr-un planset
Si stiu ca vreau sa ma ajuti sa fie liniste
Sa simt ca inceputul inca mai domneste in mine
Framantat de o mie de vanturi
Arata-mi calea spre bine, drumul spre mine
Arata-mi calea spre bine, drumul spre mine
(calea spre bine... drumul spre mine..)
Pur si simplu, pur si simplu
Eu pur si simplu vreau un simbol
Care sa-mi organizeze viata
Vreau ca lumea sa ma inteleaga
Fara sa-mi judece prestatia
Vreau ca inspiratie sa-mi fie nelimitata
Vreau ca al meu coleg de banca sa nu se mai prefaca
Si nu vreau sa mai cunosc persoane ce stiu ca n-o sa-mi placa
Vreau un pumn de prieteni
Iar de restul n-o sa-mi pese daca ei ma vad ca pe o pata neagra
Totodata, vreasu sa fac diferenta intre rau si bine
Iar daca mi-ai fi fals, atunci vreau sa pot privi prin tine
Vreau sa cred ca nu ma incred intr-o cauza pierduta
Si vreau ca cel ce asculta sa simta
Si sa se regaseasca in aceste cuvinte
Sa ia aminte, sa-si doreasca si el la randul lui
Ceva ce pentru el pare perfect
Si totusi, cu toate aceste, as vrea ca si el sa existe
Sau macar sa nu mi-l mai imaginez in ipostaze triste
Si vreau doar o clipa de meditatie
In care sa ajung sa ma cunosc
Fara sa imi para rau de ceea ce stiu si de ceea ce vad
Fara sa-mi tin sufletul inchis de propriul meu lacat
Si vreau sa capat o constiinta
Care sa-mi dea pace in somn si-n vis
Vreau sa scriu si vreau ca totul sa fie al meu scris
Vreau sa-mi doresc o mie de lucruri
Peste fara intrebari, alte zeci de teste
Vreau sa scap de frica de a le pica
Vreau ca firea-misa nu stie ce-i nelamurirea
Vreau sa fiu sigur sa stiu ceea ce vreau
Iar daca vrei sa simt o picatura de gust amar
Am sa-ti urez sa traiesti macar o secunda
Din propriul tau cosmar
Si as vrea sa nu mai existe afacere
Ci doar placere
As vrea ca totul sa fie o continua miscare
Si chiar daca pentru multi inseamna doar pline scrumiere
Eu numesc fiecare idee o tigare ce-o voi stinge
Si ma intreb cine ajunge sa le maï numere
